La Polul Saraciei...

Poiana Negustorului este locul care m-a impresionat cel mai mult in cei doi ani de zile de perigrinari prin judet. Odata patruns in satul de tigani aflat la cativa kilometri de orasul Buhusi, dupa un drum anevoios prin padure, realizezi poate mai bine ca oriunde, cat de relativa este Fericirea. Intri intr-o lume care functioneaza dupa alte criterii si valori, o lume pe care majoritatea dintre noi nici macar nu si-o poate inchipui. Vazand cum traiesc tiganii din Poiana, problemele tale de zi cu zi sunt pe deplin uitate si devii, mai mult ca oricand, recunoscator pentru viata pe care ti-a dat-o Cel de Sus... Casele, sau mai bine zis bordeiele lor nu au WC-uri. In schimb au caini. Chiar mai multi decat copii. Caini cu care convietuiesc impartind aceleasi adaposturi si aceiasi mancare. Odai de trei pe patru metri in care dorm laolalta chiar si 15 suflete pe cateva paturi intinse direct pe sol. 40 la suta din barbatii satului sunt in puscarii, inchisi in principal pentru furturi. Majoritatea copiilor abia daca reusesc sa termine patru clase. Sunt fericiti in lumea lor, cresc si ajung sa infunde puscariile la varste foarte fragede. Tiganii din Poiana isi petrec dupa gratii, probabil peste un sfert din viata. Sunt obisnuiti iar acest lucru face parte din firesc. In rest, supravietuiesc. De generatii au invatat s-o faca, in felul lor. Cam acesta este in mare ciclul vietii la Polul Saraciei. Locul indeamna la meditatie...

















































fotografiile sunt realizate in toamna si iarna lui 2005 in timpul a doua vizite in satul de tigani.